Aş privi, din zori în zori

Aş privi, din zori în zori Toate văile cu flori; Aş privi şi-aş strânge-n piept Tot ce-i tainic şi-nţelept. # Tot noianul zorilor Tot focul bujorilor Tot parfumul crinilor Din umbra grădinilor Tot seninul zărilor Tot argintul mărilor Toată slava stelelor Stelelor, stelelor Ce dă farmec nopţilor. # Şi când vine-o iarnă grea Troienind cărarea mea Lângă Domnul am şi atunci Tot ce-i mai frumos şi sfânt. # Tot noianul zorilor Tot focul bujorilor Tot parfumul crinilor Din umbra grădinilor Tot seninul zărilor Tot argintul mărilor Toată slava stelelor Stelelor, stelelor Ce dă farmec nopţilor. # Dar când Domnul va veni Şi în ochi mă va privi Nu voi mai vedea atunci Nici păduri, nici văi, nici lunci. # Nici noianul zorilor Nici focul bujorilor Nici parfumul crinilor Din umbra grădinilor. Nici seninul zărilor Nici argintul mărilor Şi nici stelele de sus Mai de sus, mai de sus Numai faţa lui Isus! #