Un pribeag am fost cândva

Un pribeag am fost cândva Pe un drum lung am rătăcit Nehotărât, însingurat şi ostenit. Adeseori prin ploi şi vânt Zdrobit cădem sub poala lor Şi în zadar eu aşteptam, un Salvator # Dar Isus se arată Şi toate pier în faţa Lui Şi stânci şi văi se netezesc, Sub paşii Lui! Pe drumul întunecos, Lumină sfântă am zărit Şi către El mai hotărât, Eu am păşit. # Prin nisipuri ce mişcau Sub soarele dogoritor Izvor de apă am zărit amăgitor. Dar spini găseam în locul lui Şi pieptul însetat mi-era Izvorul care-l căutam, se-ndepărta. # Dar Isus se arată Şi toate pier în faţa Lui Şi stânci şi văi se netezesc, Sub paşii Lui! Pe drumul întunecos, Lumină sfântă am zărit Şi către El mai hotărât, Eu am păşit. # Vârtejul lumii m-a-amăgit Robit de patimi, subjugat Am pribegit mulţi ani în lumea de păcat. Căutam aici un Paradis Crezând că pot fi fericit Dar înşelat am fost de vis, şi amăgit. # Dar Isus se arată Şi toate pier în faţa Lui Şi stânci şi văi se netezesc, Sub paşii Lui! Pe drumul întunecos, Lumină sfântă am zărit Şi către El mai hotărât, Eu am păşit. #