Unde, Doamne, să-mi alerge sufletul zdrobit?

Unde, Doamne, să-mi alerge sufletul zdrobit? Numai Tu poţi înţelege omul pocăit! Dacă Tu nu-mi dai Cuvântul sfânt, întremător, Voi fi praf pe care vântu-l spulberă uşor... Lângă jertfa-Ţi mă cutremur sub al meu păcat! Ca în chinul morţii tremur, pacea mi-a plecat... Sunt greşit, Tu ştii prea bine câte am făcut, Rog aşterne-Ţi peste mine al iertării scut! Pentru Fiul Tău, Părinte drept şi iubitor, Îmi ascultă glas fierbinte, fi-mi îndurător! Peste inima-mi zdrobită toarnă harul Tău! Şterge lacrimi şi suspine, scapă-mă de rău!