Unde este, oare, puterea din trecut?

Unde este, oare, puterea din trecut? O, las' să se ridice, cum alţii au văzut! Orbii iarăşi să vadă, şchiopii din nou să umble Chiar morţii să învie, şi cei muţi să cânte! Unde este oare, bucuria din trecut? Să vinzi pământ, avere şi s-o împarţi la toţi S-ajuţi săraci, orfanii, să dai chiar tot ce ai Să fii o jertfă vie, de bun miros, plăcut? Unde este oare rugăciunea din trecut? Să se cutremure clădirea prin puterea Celui Sfânt? Apoi cu preţul vieţii să predici şi să stai Neînfricat în luptă, în luptă cu Satan? Unde este oare, pasiuinea din trecut? Să calci pe lei, pe scorpii, s-alergi, să spui la toţi Să strigi în gura mare că este un sfârşit Un rai şi-un iad năpraznic, că nu e de glumit Unde este oare credinţa din trecut Când morţii să învie, iar tu să mulţumeşti? Pe marea-nvolburată tu parcă să păşeşti Uitându-te la Domnul ce te-a-nvăţat să crezi? Cine s-a schimbat? Dumnezeu sau noi?