Venea ologul de-acasă

Venea ologul de-acasă Venea la Poarta Frumoasă # Totdeauna era dus Să cerşească era pus. # Aştepta ca trecătorii Să-i adune bănişorii # Să poată trăi şi el Fiindcă nu umbla de fel. # Venea Ioan şi cu Petru Ca să se închine-n Templu # La poartă când au ajuns Ologul mâna şi-a-ntins. # Văzând că mâna şi-a-ntins „Uită-te la noi!” i-au zis # Dar ologul se uita Să vadă ce-a căpăta. # Atunci Petru i-a vorbit: „N-am nici aur, nici argint # În numele lui Isus Acum ridică-te sus!” # „De la Poarta cea Frumoasă Să mergi sănătos acasă # „În numele lui Hristos Fii de astăzi sănătos!” # De mână l-a apucat Şi-n picioare el a stat # Gleznele s-au îndreptat Şi-a-nceput el a umbla. # Iar poporul se mira Pentru că îl cunoştea # Că ologul a cerşit Până aproape a-mbătrănit. # Şi tot poporul din Templu Privea la Ioan şi Petru # Că ologul sărea sus Şi-L lăuda pe Isus. # La poporul răzvrătit Atunci Petru le-a vorbit: # „Pentru ce vă miraţi voi De lucru ce-am făcut noi?” # „Acest om s-a încrezut În Isus ce l-aţi văzut # În Isus cel răstignit Vindecare a primit.” # În numele lui Isus El se bucura nespus # De vreţi ca să fiţi iertaţi Slavă Domnului să-I daţi! #