În Sionul Sfânt, Isuse

În Sionul Sfânt, Isuse, În al dragostei locaş, Am dori să vii acuma, # Şi iubirea să ne-o laşi. # Am dori ca-odinioară Când la-ai Tăi Te-ai arătat, # Să Te-arăţi şi-acuma iară, În locaşul minunat. # Unde vin cu-nflăcărare Prea-iubiţii Tăi copii, Să-Ţi ridice osanale, # Dorindu-Te ca să vii. # Vino să îţi vezi bolnavii Cum suspină şi Te roagă; # Vino, mângâie durerea, Prea-iubita noastră Mamă! # Şi prin ochii de credinţă, Se înalţă către Tine Inimile îndurerate, # O, primeşte-le Stăpâne! # Unii gem şi cheamă pacea, Unii strigă după har, # Unii cheamă izbăvirea, Unii-al dragostei hotar. # Şi aşa, pe rând, Stăpâne, Multe-am mai avea de spus. Dar îţi spunem că ne arde # Dorul de-a ne duce sus. # Dorul după Ţara sfântă, Unde-i locul pregătit; # Unde vom ajunge-odată, Lângă Tine, Domn iubit. # Unde n-or mai fi nici lacrimi, Nici dureri, nici suferinţe. Unde n-a mai fi durere, # Care este pe pământ. # Te dorim o, Ţară sfântă, Te dorim Locaş iubit, # Te dorim şi-am vrea odată Să ajungem la sfârşit. # Să se termine suspinul Care parcă s-a-nmulţit. Şi să vin-odată ziua, # Ce profeţii au vestit. # Te dorim dar pân-atuncea, Te rugăm Isus iubit, # Să ne pregăteşti viaţa, Să ajungem la sfârşit. #