În drum spre Emaus prin nisipul încins

În drum spre Emaus prin nisipul încins Veneau doi drumeţi către casă Vorbind despre vestea ce iute s-a întins Când Domnul se apropiase. Ce vorbe sunt acestea? Isus i-a-ntrebat Văzându-i cuprinşi de tristeţe Ei necunoscându-L cu ei l-au luat Vorbindu-i cu drag şi blândeţe. # Pe drum spre Emaus, o, ce frumos era Cu ei fară să ştie chiar ceru-ntreg călătorea! # Eşti singurul care nu ştii ce s-a-ntâmplat Străine ce treci prin cetate E vorba de-un prinţ ce-a fost mort şi-a înviat, Un nevinovat dat la moarte. O, nepricepuţilor, zăbavnici şi slabi, Uitaţi ce au spus chiar proorocii: Christosul înainte să intre în slava Sa Va trece prin chinuri şi cruce. # Pe drum spre Emaus, drum binecuvântat, Plutind parcă pe ape, cu Isus Marele-mpărat! # Atunci cu iubire El le-a tâlcuit Scriptura cu-a ei sfântă Lege Când lângă Emaus au ajuns în sfârşit Şi Domnul se facea ca vrea să plece. Rămâi acum cu noi căci iată s-a-nserat Mişcaţi ucenicii I-au zis Intrând Domnul, pâinea a frânt şi le-a dat Şi-atunci ochii lor s-au deschis. # Pe drum spre Emaus, drum binecuvântat Cu Domnul stând la masă, ce har, o, ce har minunat! # Cum Isus în cer se făcu nevăzut Cei doi au strigat cu uimire Cum nu ne ardea inima când ne vorbea Şi ne copleşea cu iubire. Pe drum spre Emaus, drum binecuvântat Să ai în Isus împlinire Odihnă divina şi-un ceas de răgaz Şi-odată în cer poposire. # Pe drum spre Emaus azi de calătoreşti Acum în fapt de seara mai poţi, mai poţi să-L întâlneşti. #