În drumul meu găsit-am azi izvoare
În drumul meu găsit-am azi izvoare,
Şi mă opresc cu dor să beau şi eu;
Din apa vieţii beau fără-ncetare,
Pân voi ajunge-n cer la Dumnezeu.
Râu cristalin, ce vii din zări albastre,
Inima mea te-aşteaptă cu mult dor.
Revarsă-ţi valul luminat de astre,
Să prind puteri, căci eu sunt călător!
Ce murmur lin, ce dulce e nectarul,
Aş bea mereu şi n-aş mai termina!
Să fii slăvit Tu, Cel ce ne-ai dat harul,
Din apa vie a ne adăpa!
Ce fericit călătoresc de-acuma,
E drumul greu, dar eu am prins puteri.
Chiar şi pe munte calea de va duce,
Eu cânt mereu şi nu mai simt dureri!