În grădina Edenului, Adam singur era

În grădina Edenului, Adam singur era Şi din toate ce avea, totuşi ceva îi lipsea. # Nici susurul blând din codri Nici chiar parfumul florilor Nici ciripitul cel mai dulce Nu îi umplea acest gol. # Dumnezeu a observat, că omul e întocmit Cu toată splendoarea din Eden, nu era împlinit. # Nici susurul blând din codri Nici chiar parfumul florilor Nici ciripitul cel mai dulce Nu îi umplea acest gol. # Şi din coasta lui Adam, Domnul a întocmit Femeia prin care de atunci, omul a fost împlinit. # Şi susurul blând din codri Chiar şi parfumul florilor Şi ciripitul cel mai dulce Toate se îmbinau uşor. # # Şi de atunci orice familie Ce se formează pe pământ Dacă îl au pe Domnu-n viaţă Au fericire orişiunde sunt. #