Bunătatea Ta eternă
Bunătatea Ta eternă,
Doamne, Dumnezeul meu,
Ea mi-e cea mai dulce pernă
De odihnă, când mi-e greu.
Ea mă scăpă de povară,
Când mi-e sufletu-apăsat
Și mă ușurează iarăși,
/: Că s-alerg mai avântat. :/
Cor:
/: Bunătatea Ta,
Bunătatea Ta! :/
Bunătatea Ta mă-ndeamnă Grabnic să mă pocăiesc,
Ca să știu adânc ce-nseamnă Răul care-l săvârșesc.
Ea mă-ndeamnă înspre cruce, Spre Isus cel răstignit,
Să-nțeleg că El aduce /: Pace-n duhul meu trudit. :/
Bunătatea Tă-mi gătește Un preadulce viitor,
Căci ea, zilnic, se-nnoiește: Și când urc și când cobor.
Lauda și închinare, Pentru bunătatea Ta,
Îți aduc cu-nflăcărare, /: Doamne,-acum și-n veac așa. :/