Și mama ne chema pe toți în casă

Și mama ne chema pe toți în casă Iar noi, copii afară ne jucam Îmi amintesc de vocea ei duioasă Din vremea ceea când copil eram. "Copii, veniți la cină, Iată că seara a sosit, În casă e lumină Și paturile vi le-am pregătit." Dar vremea ceea a trecut, și iată Doar amintirea mai păstrăm de-atunci, A mamei noastre-atât de calde șoapte Și-a ei atât de severe porunci. La fel vom auzi și noi odată Chemarea Celui care ne-a iubit, Cu vocea Lui atât de minunată "Copii, veniți, că totu-i pregătit"! Lumina e aprinsă În casa Părintelui de sus, Și masa e întinsă Copii, veniți la Regele Isus Aicea vom lăsa copilăria Și jocurile-n care am trăit, Acolo vom începe veșnicia, O veșnicie fără de sfarsit. - Dionise Giuchici -