Ca roua din zori ce coboară pe flori
Ca roua din zori ce coboară pe flori
E dragostea lui Isus;
O rază de cer ce mângâie-n dureri
E dragostea lui Isus.
În lume umblam fără rost
Şi plin de-ntuneric am fost...
În sufletul meu străluciri au pătruns
Din dragostea lui Isus.
Cu mult mai presus decât falnicii munţi
E dragostea lui Isus;
Adâncă de-ajuns, un ocean nepătruns
E dragostea lui Isus.
Nu-i nimeni atât de căzut
Să nu poată fi renăscut.
Destul să te laşi, prin credinţă condus
De dragostea lui Isus.
Nimic n-am mai sfânt pe întregul pământ
Ca dragostea lui Isus;
Oricât de trudit, merg pe drum însorit
De dragostea lui Isus.
Tresalte întregul pământ
Şi lumile toate în cânt,
Căci tot ce va fi preaslăvit în vecii
E dragostea lui Isus!