Ca un copil ce îngână uşor un cântec şoptit să adoarmă
Ca un copil ce îngână uşor un cântec şoptit să adoarmă,
Ca un cocor ce se-opreşte-ostenit din zborul lung de peste zi,
Ochii-mi închid şi Te caut stingher
Prin gândul ca vântul de toamnă.
Fără cuvinte Te chem din abis, iar Tu ceru-mi deschizi
Şi simt că trăiesc din nou.
# Când am nevoie de Tine, îmi plec genunchii şi inima mea
Şi-atunci, Tu pe nume mă chemi.
Când am nevoie de Tine, chiar nerostită, asculţi ruga mea,
Căci Tu eşti aici şi rămâi lângă mine mereu. #
De-atâtea ori ajung prea departe de stânca ce n-o pot atinge,
Cu inima frântă, căzut la pământ, curaj nu mai am să Te chem.
Atunci Te zăresc aproape de mine, aşteptând cu braţele-ntinse.
Alerg către Tine, de mine să uit şi să mă ascund în îmbrăţişarea Ta.
# Când am nevoie de Tine, îmi plec genunchii şi inima mea
Şi-atunci, Tu pe nume mă chemi.
Când am nevoie de Tine, chiar nerostită, asculţi ruga mea,
Căci Tu eşti aici şi rămâi lângă mine mereu. #
Când am nevoie de dragostea Ta,
Îmi plec genunchii şi inima mea.
Când am nevoie, ascult glasul Tău,
Eşti lângă mine, prietenul meu.
# Când am nevoie de Tine, îmi plec genunchii şi inima mea
Şi-atunci, Tu pe nume mă chemi.
Când am nevoie de Tine, chiar nerostită, asculţi ruga mea,
Căci Tu eşti aici şi rămâi lângă mine mereu. #