Eu vreau să iert al tău păcat
Eu vreau să iert al tău păcat,
Căci am zărit a ta-ntristare;
Eu vreau să-ţi dau har şi iertare,
Voinţa ta de Mi-ai predat
De mult Eu stau şi bat la poartă,
Mântuitorul tău Eu sunt;
Iubirea mea la tin’ Mă poartă,
Dar nu-Mi răspunzi nici un cuvânt
Ştii tu că moarte-am suferit?
Că pentru tine-aici pe lume
Eu am venit, şi al Meu Nume
De oameni fu batjocorit?
Da, an de an, adăpostire
În a ta inim-am cerut;
Răspuns la toat-a Mea iubire
Tu nu mi-ai dat nici un cuvânt
O, tu la Min’ te vei gândi,
Al morţii sol când va să vie;
Deci vino azi, la Apa Vie,
Cu Mine-n pace-atunci vei fi
Alături şi-azi Mă laşi în cale
Şi nu răspunzi la al Meu har?
O, cum, în clipa morţii tale,
Mă vei chema poate-n zadar!
Ah, până când voi aştepta
Ca tu s-asculţi de-a Mea chemare?
De ce s-auzi a Mea strigare?
Trecutu-ntreg îţi voi ierta
De mult Eu stau şi bat la poartă,
Mântuitorul tău Eu sunt
Iubirea Mea la tin’ Mă poartă,
Zi ,,da”, acest singur cuvânt!