Făr-a Ta jertfă, ce-i desăvârşită
Făr-a Ta jertfă, ce-i desăvârşită,
Făr-a Ta cruce, moarte umilită,
Aş duce-o viaţă deznădăjduită,
Nemântuită!
În clipe grele și de urgisire,
Cine putea-va să-mi dea îngrijire?
Tu, Doamne, singur,
De-s în părăsire,
Mi-arăţi iubire!
Tu, Doamne, ştii
Că eu nu sunt în stare
Ca să-mi port paşii pe a Ta cărare;
Dar mă cunoşti Tu şi îmi dai iertare,
Iubirea-Ţi mare!
Moartea-Ţi pe cruce,
Ea ne mântuieşte,
Sângele-Ţi, Doamne,
El ne izbăveşte,
Firea cea veche El ne-o răstigneşte
Şi ne sfinţeşte!