Capul îmi plec pe pieptul

Capul îmi plec pe pieptul Celui ce m-a iubit, Dându-Şi a Sa viaţă, Să pot fi mântuit. Cu dulce glas mă cheamă Fiul lui Dumnezeu: “Vin şi te odihneşte, Vino la pieptul Meu.” Capul îmi plec pe pieptul Celui ce m-a iubit, Dându-Şi a Sa viaţă, Să pot fi mântuit. Braţele Lui străpunse Vindecă de păcat, Oricare-ţi este vina, Poţi să fii vindecat; Laţul robiei cade, Frica şi ea s-a dus, E numai fericire Când vii la Domnu-Isus. Braţele Lui străpunse Vindecă de păcat, Oricare-ţi este vina, Poţi să fii vindecat. Stâncă a vieţii mele, Stâncă de neclintit, Loc sigur de scăpare E Domnul cel iubit. Cu El aştept în pace Să treacă noaptea grea, Şi să se-arate “Ziua” În strălucirea Sa. Stâncă a vieţii mele, Stâncă de neclintit, Loc sigur de scăpare E Domnul cel iubit.