Cu Tine nu sunt singur

Cu Tine nu sunt singur, Doamne, orice-ar fi Căci Tu mă cercetezi De-aproape şi mă ştii Tu ştii când stau pe loc Sau când la drum pornesc Pătrunzi în gândul meu Cu Duhul Tău ceresc Tu ştii cuvântul meu ’nainte de-a-l rosti Cu drag mă înconjori Prin har să pot trăi Eu nu pot să cuprind înţelepciunea Ta Dar vreau să Te slavesc Cât viaţă voi avea Unde pot fugi Să m-ascund de faţa Ta În ceruri sau la margine de mare? Chiar şi-n adâncimi de mormânt de-ar fi s-ajung În bezna lumii Tu eşti al meu Soare Când vrei s-asculţi? Când vrei să spui? „Acuma vreau să vin şi eu!” ? Când vrei să spui: „ Acum mă-ntorc! Nu vreau să mai amân deloc!” ? Când nu eram născut ştiai viaţa mea Cu dragoste de-atunci M-ai scris în cartea Ta O, cât de nepătruns E planul Tău divin A Ta e viaţa mea, Eu Ţie Ți-o închin Dar am un singur dor şi-l port în pieptul meu: Ca împotriva Ta Să nu mai stea cel rău Să piară ura lui De pe întreg pământ Iar Tu să fii slăvit şi Numele Tău Sfânt Nimiceşte, Doamne, Tot planul celui rău Şi ura ce-o arată pentru Tine Preamărit să fie în veci Numele Tău Dreptatea Ta şi faptele-Ţi divine Unde pot fugi Să m-ascund de faţa Ta În ceruri sau la margine de mare? Chiar şi-n adâncimi de mormânt de-ar fi s-ajung În bezna lumii Tu eşti al meu Soare Când vrei s-asculţi? Când vrei să spui? „Acuma vreau să vin şi eu!” ? Când vrei să spui: „ Acum mă-ntorc! Nu vreau să mai amân deloc!” ?