Ce plăcut Îţi e lăcaşul, Doamne al Puterii Sfinte(Ps )

Ce plăcut Îţi e lăcaşul, Doamne al Puterii Sfinte(Ps 84) După-a’ Tale Curţi îmi plânge sufletul cu dor fierbinte, Îmi suspină şi-mi tânjeşte sufletul cu dor fierbinte. Inima şi carnea-mi strigă după Dumnezeul Mare, Pân’ şi pasărea acolo îşi găseşte cuib şi stare, Cuib în care rândunica, să-şi adoarmă, puii are. Ah, a’ Tale-Altare, Doamne, Domnul meu şi Împărate, Fericiţi câţi stau în Casa şi-n plăcuta Ta Cetate, Căci ei pot mereu să-Ţi cânte în plăcuta Ta Cetate! Fericiţi câţi pun tăria lor în tarea Ta Fiinţă, Care-n inima lor poartă a credinţei locuinţă Şi-a încrederii în Domnul neclintită locuinţă… Când trec ei prin valea jalei, o prefac loc de izvoare, Unde ploaia timpurie varsă binecuvântare… O acoperă cu slavă şi cu binecuvântare… Din putere în putere ei au să înainteze Şi-n Sionul Sfânt la Domnul au să I se-nfăţişeze, Înaintea Lui în slavă ei au să se-nfăţişeze.