Cetatea mea locaş iubit
Cetatea mea locaş iubit,
Oraş de aur strălucit
Pe calea ta vin cei aleşi
Cetatea mea departe-mi eşti.
Împărăţie strălucită,
Cu fericiri împodobită
În tine eu când o s-ajung
Ah drumul este oare lung.
Zăresc şi mult nu va mai fi
Şi ziua aceia va veni
Să scap de corpul pământesc
De poftele ce mă robesc.
Renunţ la ori şi ce plăceri
Din lumea plină de dureri
Ridică-mi ochii mei în sus
Şi-aştept cu drag pe-al meu Isus.
Iar până vine mă grăbesc
Să scot din mine ce-i firesc
El starea-mi va desăvârşi,
Cu El în cer voi locui.