Adeseori cărarea mea

Adeseori cărarea mea E o cale de durere # E calea de-ncercare grea Dar am şi mângâieri pe ea Căci Domnul-mi dă puterea. # Căci ori cât de trist aş fi Când simt a Lui putere # Eu nu mă tem de nici un rău Că ştiu că Dumnezeul meu Mi-alină a mea durere. # Când gânduri negre mă răpun Şi nu simt mângâiere # Necazul care cui să-l spun Căci nu găsesc pe nimeni bun S-aline-a mea durere. # Şi dacă toţi m-ar părăsi Chiar prieteni pe cale, # Eu m-am rugat lui Dumnezeu Să mă ajute tot mereu Şi să îmi dea răbdare. # Să pot să iert şi să iubesc Vrăşmaşii totdeauna # Căci doar aşa voi birui Şi pentru tot ce-oi suferi Eu voi primi cununa. # Un singur prieten mi-a rămas Iar la necaz un frate # La El mă duc cu amarul meu Căci El e Fiu de Dumnezeu El m-a scăpat de moarte Cu sângele Lui m-a spălat M-a curăţit de orice păcat Şi mi-a dat libertate. #