Adeseori eşti trist şi-ai vrea să afli

Adeseori eşti trist şi-ai vrea să afli Al suferinţei drum când s-a sfârşi. Şi-ai vrea să ştii cea mai sfântă taină Când oare, când, Isuse vei veni? # Să nu disperi, să nu disperi, El va veni, te-a duce-n cer. Şi vei uita suferinţa, El fruntea ţi-o va-ncorona. # Părea adeseori că luntrea vieţii Nu va putea ajunge pân’ la mal Când valurile îţi părea că-neacă Credinţa, mântuirea ta prin har. # Să nu mai crezi că eşti uitat Isus din valuri te-a salvat Tu te zbăteai ne-ncrezător Dar Domnul este-nvingător. # Când ţintă-ai fost săgeţilor amare Pe drumul tău s-au presărat doar spini Amarul ţi-a ‘ncolţit ades în cale Şi n-ai avut durerea cui să-i spui. # Isus şi-atunci te-a înţeles Şi lacrimile ţi-a cules. O, pace ţie, călător Cu Domnul eşti învingător. # Fii tare deci şi întăreşte-ţi pasul Pe-al veşniciei drum să-naintezi Îmbărbătează-ţi inima, dar frate Şi tot mai mult pe Domnul să-L iubeşti. # Şi-acum la încheiere-ţi spun Să nu te mai opreşti în drum Şi trist iubite să nu fii Domnul curând va reveni. # Dar, încurând, s-a termina şi drumul, Nu mai e mult pe-acest pământ străin. Nu-ţi va fi lupta ta o veşnicie Şi scurte-ţi vor fi zilele de chin. # Ce vei primi acolo sus Nu sunt cuvinte-aici de spus Căci fericirea va ţinea Cu Isus în veci, pururea. #