Cu sufletul prea plin de dor

Cu sufletul prea plin de dor, Mă plec ’naintea Ta, Te rog, iubit Mântuitor, Coboară-n viaţa mea! Pierdut în lumea de păcat, Ispite m-au învins, Iar chipul Tău frumos, curat, Din suflet, mi s-a stins. Tu, Mare Preot, bun, milos, Slujeşti în Sanctuar, Chemând pe orice păcătos La tronul Tău de har! Privind uimit iubirea Ta Şi jertfa ce-ai adus, Să fiu pe veci cu Tine-aş vrea, Iubitul meu Isus!