Cu şoapte de-amurg împletesc ruga mea
Cu şoapte de-amurg împletesc ruga mea
Când stele, sclipind, răsar,
Durerea mi-ascund într-un cântec străvechi
Şi pacea coboară iar...
Zăresc prin albastru, ca-n vis,
Căminul de Domnul promis
Şi-adorm liniştit că Isus m-a iubit
Şi-n cer loc mi-a pregătit...
Uita-voi curând cât de mult m-a durut
Păcatul în orice pas;
La porţi de măriri mă aşteaptă Isus
La El să mă ia acas.
De slavă cerescul palat
În doruri îl port ne-ncetat,
Cu şoapte de-amurg împletesc ruga mea
Şi-n suflet am pacea Sa.