Cum strigă-un cerb setos de apă rece
Cum strigă-un cerb setos de apă rece,
Aşa de Dumnezeu, setos strig eu:
O, lasă-Ţi haru-asupră-mi să se plece,
Din apa vieţii dă-mi să beau mereu!
Îndurător mă ţii pe-a Tale braţe,
Când îmi dau seama, cânt şi prind curaj:
Numai spre Tine glasu-mi să se-nalţe,
Ştiu că mă-ncerci, dar ştiu că nu mă laşi,
Cum poţi, atunci, o, inimă plăpândă,
Să te mai temi, şi-ades să plângi de dor?
Tresaltă deci, fii veselă şi cântă,
Căci ai în cer un Tată iubitor!